Diabetul gestațional afectează 7% din sarcini și pune în pericol atât mama, cât și copilul. Există multe cauze și factori de risc care duc la apariția diabetului în sarcină și este important să le cunoaștem pentru a ajunge la un diagnostic precoce și pentru a oferi cel mai bun tratament.
Unul dintre cele mai importante controale efectuate în timpul sarcinii este cel al nivelului de glucoză din sânge. Pentru o femeie însărcinată, de fapt, este de o importanță fundamentală diagnosticarea precoce și tratarea posibilei apariții a diabetului gestațional, o afecțiune destul de răspândită (se estimează că afectează aproximativ 7% din sarcini) și potențial riscantă atât pentru mamă, cât și pentru copil. În același timp, însă, trebuie subliniat faptul că, în stadiul actual al cunoștințelor medicale, pericolele asociate diabetului în sarcină pot fi monitorizate și evitate în mod eficient. Important este să fim conștienți de gravitatea bolii și de caracteristicile sale și să nu o subestimăm. De aceea, în următoarea discuție aprofundată, sunt abordate principalele aspecte legate de diabetul gestațional: ce este, care sunt cauzele și factorii de risc, ce pericole implică pentru femeie și făt și cum se tratează.
Ce este diabetul gestațional
Definiția diabetului gestațional este destul de simplă: este o formă de diabet care apare pentru prima dată în timpul sarcinii. Prin urmare, ar trebui să fie distins de cazurile de diabet pre-gestațional, care apar atunci când o femeie care a fost deja diagnosticată cu diabet rămâne însărcinată. În esență, însă, puține lucruri se schimbă: în toate cazurile de diabet avem de-a face cu o alterare a hormonului insulină care determină o creștere a cantității de glucoză din sânge.
Cum să recunoaștem diabetul gestațional: simptomele
Fiind aceleași, singura diferență fiind momentul particular în care se manifestă, simptomele diabetului gestațional nu diferă de cele ale diabetului zaharat care afectează persoanele care nu sunt gravide. Principalele manifestări la care trebuie să fiți atenți sunt:
- Nevoia crescută de a face pipi;
- Setea crescută;
- Foame crescută;
- Oboseală;
- Vedere încețoșată;
- Infecții frecvente.
Diagnosticul diabetului gestațional și valorile glicemiei la femeile gravide
Diagnosticul diabetului gestațional presupune
- efectuarea atât a screeningului normal pentru diabet, cu măsurarea glicemiei la post, cât și după masă (1 oră mai târziu; la DM non-gravidă, măsurarea post-prandială se efectuează 2 ore mai târziu);
- efectuarea curbei orale a glicemiei (OGTT), care presupune măsurarea glicemiei după administrarea unei doze de glucoză femeii.
În ceea ce privește screeningul clasic al diabetului, valorile de referință ale glicemiei sunt
- <90 mg/dl la post;
- <120 mg/dl la o oră după masă.
Curba glicemiei sub sarcină, pe de altă parte, se efectuează de obicei între săptămânile 24 și 28. În cazurile în care riscul de diabet gestațional este ridicat (obezitate severă, diabet anterior în sarcină sau glicemie la jeun peste 125 mg/dl la începutul sarcinii), testul trebuie devansat la 16 săptămâni. Pentru acest test, valorile de referință sunt:
- <95 mg/dl imediat după administrarea soluției de glucoză;
- <180 mg/dl după o oră;
- <155 mg/dl după 2 ore.
Este suficientă o singură valoare modificată pe curbă pentru a ajunge la un diagnostic de diabet gestațional.
Cauzele și factorii de risc ai diabetului în sarcină
Cauzele apariției diabetului gestațional sunt legate de modificările naturale și fiziologice pe care organismul feminin le suferă în timpul sarcinii, în special la nivelul producției de hormoni. În special, pot varia nivelurile de insulină produsă (care scad) sau capacitatea insulinei de a-și îndeplini funcția (așa-numita rezistență la insulină). Diabetul gestațional, însă, este strâns legat de existența unor factori de risc specifici, care necesită o monitorizare atentă. Cei mai frecvenți sunt:
- Starea de supraponderalitate sau obezitate (IMC mai mare de 25);
- Familiaritatea cu diabetul (rude de gradul I);
- Dezvoltarea diabetului gestațional într-o sarcină anterioară;
- Vârsta de peste 35 de ani;
- Apartenența la grupuri etnice cu risc ridicat (cum ar fi populațiile din Asia de Sud sau Orientul Mijlociu);
- Glicemia în post peste 125 mg/dl deja la începutul sarcinii.
Riscurile diabetului gestațional
Motivul pentru care diabetul gestațional trebuie diagnosticat la timp și tratat temeinic este că excesul de glucoză din sânge poate provoca dificultăți în sarcină și la naștere, punând în pericol sănătatea mamei și a copilului.
Ce se poate întâmpla cu mama?
Pentru femeia însărcinată, cele mai mari riscuri sunt legate de dificultățile care pot fi întâmpinate în timpul nașterii. Fetusul unei femei care suferă de diabet se poate dezvolta mai mult și, astfel, poate fi mai mare decât media la naștere (macrosomie). Acest lucru duce adesea la necesitatea unei operații cezariene. În plus, femeile cu diabet gestațional sunt mai susceptibile de a dezvolta diabet zaharat în cei cinci ani care urmează sarcinii.
Ce se poate întâmpla cu bebelușul?
Pentru făt, pe de altă parte, riscurile sunt legate de incidența crescută a avorturilor spontane, dar și de tulburări la naștere precum
- hipoglicemia: secționarea cordonului ombilical care are loc în momentul nașterii întrerupe fusul de exces de glucoză cu care bebelușul a fost obișnuit în uter, în timp ce organismul bebelușului continuă să producă niveluri ridicate de insulină, iar acest lucru poate duce la o scădere drastică a glicemiei;
- dificultăți respiratorii: hiperglicemia și hiperinsulinemia încetinesc dezvoltarea plămânilor.
Glicemia în sarcină: cum să o țineți sub control și să tratați diabetul
În lumina celor spuse până acum, este clar că, odată obținut în timp util diagnosticul de diabet gestațional, este extrem de important să urmați o terapie atentă, stabilită de un medic specialist. Remediile pentru diabetul gestațional sunt:
- Monitorizarea zilnică a glicemiei
- Îngrijirea dietetică: urmarea unei diete personalizate stabilite de medic, cu preferință pentru alimentele cu indice glicemic scăzut și un aport adecvat de fructe și legume;
- Terapia farmacologică: necesară în cele mai grave cazuri sau atunci când dieta nu este suficientă pentru a reechilibra valorile glicemiei, presupune administrarea de comprimate de metformină sau administrarea de insulină prin injecții.